Posts Tagged

urare

Poem pentru prieteni [ORIGINAL]
  • 1 iulie 2012
  • 1 Comment

Poemul anterior, după cum am spus, a fost modificat şi dedicat cele mai bune prietene a mea, aşa că aici se găseşte varianta originală.

Nu pot să-ti dau soluţii pentru toate problemele vieţii,
nu am răspunsuri pentru îndoieli si temeri,
dar pot să te ascult şi să particip la zbuciumul tău.
Nu pot să schimb trecutul şi nici viitorul tău.
Dar când vei avea nevoie de mine voi fi alături de tine.
Nu pot să te opresc să nu te împiedici.
Dar pot să îţi ofer mâna, să te ajut să nu cazi.
Bucuriile , victoriile si succesele tale, nu sunt ale mele.
Dar, sunt foarte bucuros când te văd fericit.
Nu judec deciziile pe care le iei în viaţă.
Mă limitez să te susţin, stimulându-te şi ajutându-te,
dacă îmi vei cere.
Nu pot să-ţi fixez limitele activităţii tale,
dar îţi ofer şansa necesară pentru a spera mai mult.
Nu pot evita să suferi când o durere iţi rupe sufletul.
Dar pot plânge cu tine şi pot aduna bucăţile sufletului tau…
si tu vei fi din nou bucuros de viaţă.
Nu pot să-ţi spun cine eşti şi nici cine ar trebui să fii.
Pot numai să te iubesc aşa cum eşti şi să fiu prietenul tău.
In aceste zile m-am gândit la prietenii şi prietenele mele.
Nu erai nici primul, nici ultimul şi nici la mijloc.
Nu începeai şi nici nu încheiai lista.
Dormi fericit…
Răspândeşte vibraţii de iubire…
Ştii că suntem aici în trecere.
Înfrumuseţează-ţi relaţiile!
Profită de oportunităţi.
Ascultă-ţi inima. Fii încrezător în viaţă.

Pretind aşa de puţin… să fiu primul, al doilea sau al treilea din lista ta…
Îmi ajunge că vrei să-ţi fiu prieten.

Autor: J.L.Borges

Poem pentru prieteni
  • 22 iunie 2012
  • 5 Comments

Aş vrea ca această poezie să ajungă exact acolo unde vreau şi sunt sigur că va ajunge. Am modificat-o puţin pentru a se înţelege perfect unde îi este locul.

Nu pot să-ţi dau soluţii pentru toate problemele vieţii,
nu am răspunsuri pentru îndoieli şi temeri,
dar pot să te ascult şi să particip la zbuciumul tău.
Nu pot să schimb trecutul şi nici viitorul tău.
Dar când vei avea nevoie de mine voi fi alături de tine.
Nu pot să te opresc să nu te împiedici.
Dar pot să îţi ofer mâna, să te ajut să nu cazi.
Bucuriile , victoriile şi succesele tale, nu sunt ale mele.
Dar, sunt foarte bucuros când te văd fericită.
Nu judec deciziile pe care le iei în viaţă.
Mă limitez să te susţin, stimulându-te şi ajutându-te,
dacă îmi vei cere.
Nu pot să-ţi fixez limitele activităţii tale,
dar îţi ofer şansa necesară pentru a spera mai mult.
Nu pot evita să suferi când o durere îţi rupe sufletul.
Dar pot plânge cu tine şi pot aduna bucăţile sufletului tău…
şi tu vei fi din nou bucuroasă de viaţă.
Nu pot să-ţi spun cine eşti şi nici cine ar trebui să fii.
Pot numai să te iubesc aşa cum eşti şi să fiu prietenul tău.
În aceste zile m-am gândit la prietenii şi prietenele mele.
Nu erai nici prima, nici ultima şi nici la mijloc.
Nu începeai şi nici nu încheiai lista.
Dormi fericită…
Răspândeşte vibraţii de iubire…
Ştii că suntem aici în trecere.
Înfrumuseţează-ţi relaţiile!
Profită de oportunităţi.
Ascultă-ţi inima. Fii încrezătoare în viaţă.

Pretind aşa de puţin… să fiu primul, al doilea sau al treilea din lista ta…
Îmi ajunge că vrei să-ţi fiu prieten.

Autor: după J.L.Borges

Scrisoare de dragoste
  • 21 iunie 2012

Oare sentimentul de iubire pe care îl port în suflet, îl pot înţelege şi alţii? Poate, dar nu la fel de intens cum îl simt eu… În caz că nu ai observat aş prefera să îţi arăt cât te iubesc, dar în aceasta scrisoare cuvintele vreau să-şi dovedească măiestria. Fiecare minut fără tine pare o eternitate, fiecare atingere mă face să înnebunesc, iar cu fiecare sărutare, inima vrea să iasă din piept.
Clipele petrecute cu tine au fost unice, iar sentimentul de iubire nu poate fi mai intens decât acum. Ador buzele tale catifelate, părul mătăsos şi ochişorii tăi negrii cu care mă priveşti cu atâta duoşie.
La început totul a fost o joacă… jocuri copilăreşti prin care ne-am maturizat amândoi, apoi totul s-a schimbat…
Sentimentul de iubire a început să apară, iar cu timpul a devenit acel sentiment suprem.
Vreau să ştiu dacă a meritat să te întâlnesc, daca totul, peste ceva timp, vei da uitării sau mă vei păstra în inima ta pentru totdeauna.
Tu vei avea mereu jumătate din inima mea, indiferent de ce se va întâmpla…

Autor: Gruia Bogdan

5 o’clock in the morning
  • 10 mai 2012
  • 9 Comments

5 dimineaţaaa! Mâine trezirea este programată la ora 5 dimineaţa (:|. Deja îmi este somn. Dar când mă gândesc că plec la Braşov, ce să mai conteze?;;) Toate activităţile la care ar trebui să fiu activ mâine şi în weekend iau pauză. Le dau voie să se odihnească >:)

Ceea ce mă nelinişteşte mai mult este blogul :-s De-aş putea să scriu de acolo nişte articole cu impresii la cald despre locurile vizitate în Braşov 8-> aş fi fericit tare 🙂 Era să uit de motiv, nu plec nemotivat 😀 Am un spectacol cu ansamblul din care fac parte, sau dacă mă gândesc mai bine, chiar două spectacole, deci voi fi înapoi acasă cam duminică noaptea.

Aaahh! Luni tezăă :-ss. O să întârzii puţin şi campania Cunoaşte-mă, deci adios weekend acasă :-??

Hai să zicem că iau de bună plăcere timpul petrecut în Braşov şi sper că mă voi simţi bine, mă voi reenergiza şi voi veni cu mai mult entuziasm de acolo 😡

În rest să ne auzim/citim cu bine! Un sfârşit de săptămână şi un weekend pe plac >:D<

1 Martie
  • 1 martie 2012
  • 10 Comments

Astăzi mi-am început ziua ca de obicei, cel puţin până am ajuns la liceu. Acolo am fost putin pus sub semnul întrebării pentru că în jurul orei 7:45 clasa era închisă 😕 Erau alţi câţiva colegi pe lângă mine, unii care ştiau ce se întâmplă, alţii la fel de nedumeriţi ca mine. Nu am îndrăznit să pun prea multe întrebări despre aşteptarea noastră pe sală, pentru că bănuiam că este o surpriză pentru colege 😀

În sfârşit am intrat în clasă (doar băieţii) şi mi s-a confirmat bănuiala >:). În fiecare bancă, unde stau fetele, era câte o floare şi simbolul zilei de 1 Martie, câte un mărţişor. Eu zic că a fost o surpriză cât de cât frumoasă, mai ales că ne-am detaşat de rutina de a da fiecărei fete în parte florile.

Prin acest articol, am intenţia de a vă dori o primăvară cu mult soare şi adieri de vânt dupa placul sufletului. Mireasma pomilor care vor urma să înflorească, la fel şi a florilor care vor urma să coloreze atmosfera, să vă facă să uitaţi de probleme şi să acordaţi mai multă atenţie lucrurilor mărunte care vă fac fericiţi.

Oboseala
  • 26 decembrie 2011
  • 5 Comments

Dupa, cel putin 8-|, doua seri intarziat acasa, dupa toata hoinareala si tentativele de distractie cu prietenii si amicii, am ajuns in sfarsit la mult lipsita cana de lapte cald si farfuria cu felii de cozonac facut in casa :x. Sincer, nu mi-a placut extrem de mult cum am petrecut Craciunul, exceptand momentele de caldura cu familia. Mi-as fi dorit sa fi fost lipsit de primitul apelurilor de genul: “Ce faci frate? Hai pe-afara…” sau “Ce ma? Cum sa stai acasa? E Craciun, hai sa ne distram!”. Mai bine ar fi fost sa primesc apeluri cu urari de bine. Dupa parerea mea, daca cativa oameni ar fi mai buni, macar de sarbatori, lumea ar fi din ce in ce mai frumoasa, oricum asta este. Nu am lasat aceste lucruri sa ma supere si m-am bucurat cat de mult am putut de prezenta celor dragi.

Sarbatoarea perfecta, in mintea mea, a fost Revelionul 2005-2006 (sau 2006-2007 – cu parere de rau ca nu-mi mai aduc aminte) cand am mers cu familia la verisorul meu. Atmosfera pe care am creat-o atunci nu am mai intalnit-o pana in prezent, asteptand in fiecare an sa se intample ceva care sa fie de comparat cu cea perfecta. Sper in continuare, dar dupa planurile pe care urmeaza sa le fac pentru Revelion (Craciunul a trecut), se pare ca nici in acest an nu voi avea parte de una ca ea.

In familia mea Mosul aduce cadourile inainte de ora 24 a zilei de 23 decembrie, deci ne bucuram mai devreme de ele. Cu toate ca spiritul Craciunului a scazut foarte mult in ultimul timp, eu si surioara mea dam dovada de acelasi entuziasm ca intotdeauana indiferent de cadourile primite. Asta ma face fericit si imi place sa o recunosc.