Singurătate

  • 1 iulie 2012
  • 4 Comments

Probleme au cu toţii. Care mai de care, ce să zic? Băăăi şi când mă loveşte câteodată una din astea – probleme – aşa de mă lasă lat de nu ştiu de mine… Îmi dă emoţii starea asta de toată jena, îmi dă temperatură şi e insuportabilă. Cât pot să o mai duc aşa? Îmi vine să plec, îmi vine să mă plimb singur, îmi vine să las tot în urmă, habar nu am. Iar întervine viaţa cu regrete peste mine, iar o dau în melancolie, tristeţe şi sinonime.

Când încerci să faci ceva, mă al naiba de ţi-o ieşi. Aa. Iese, da praf şi omu` de o înţelege aşa ceva mă. Omu pentru care faci. Mă uit la mine. Un pic mai am şi plâng de ciudă, tristeţe sau ce o mai fi în mine. Biata inimă, ce viaţă are! Suportă săraca bătăi tensionate de nu ştiu cine influenţate.

Îmi cer scuze, totul este ambiguu. Poate o să explic vreodată… Momentan aberez, mă descarc şi sper că mă ajută. Defapt nici nu ştiu ce caut aici…