Teamă

Poate cele mai multe articole de pe blogul meu tratează subiecte legate de melancolie, singurătate, tristeţe, amintiri, gânduri şi evenimente din viaţă care mă lasă nostalgic. Uneori mă tot gândesc la mine. Chiar aş putea să mă schimb cu toate gândurile astea? Mă cuprinde teama şi sentimentul de singurătate iar îşi face loc printre rânduri :-s.

Timpul trece şi nu iartă. Dacă ar sta măcar câteva minute să mă regăsesc, să mă resemnez, să pot vedea lumea prin ochii altcuiva, să îmi pese şi de sufletul meu, să găsesc rezolvare la o parte din problemele mele, să încerc să fiu altfel, să mă văd cum mă văd alţii şi aşa să încerc ceva nou, să pot face mai multe şi poate “să şi altele”, aş fi ceva mai normal şi fericit după părerea mea.

Odată cu vara a venit şi partea neplăcută din atmosfera pe care a creat-o în jurul meu. Despărţirea este unul dintre elementele care mă nelinişteşte. Despărţirea de liceu. Nu credeam că o să simt asta vreodată, dar uite că da. Când am păşit în liceu am ştiu că nu vor fi “cei mai frumoşi ani” cum îmi spuneau părinţii, amicii mai mari şi alte cunoştinţe. Cei mai frumoşi ani, pentru mine, sunt numai pentru faptul că am acolo un prieten adevărat. Strict numai pentru asta.

Un alt sentiment neplăcut este creat de inevitabilul sfârşit. Aici se poate rezuma tot la liceu, dar ajunge la aceeaşi relaţie de prietenie. Sfârşitul anului şcolar aduce după el mai puţine tangenţe cu relaţia de prietenie :-<, griji pentru a petrece o vară frumoasă şi cum nu poate lipsi emoţia dată de singurătate.

Caut bucurie, caut fericire, caut ceva şi mai ales pe cineva care să-mi arăte toate acestea :(. Iar simt că staţionez şi nu pot păşi mai departe.

Vlăduţ

Vlăduţ mă numesc şi sunt student în anul III la Universitatea Politehnica Timişoara. Sunt o persoană simplă, om în devenire, atipic, realist, narcisist în glumă şi gânditor (poate prea mult). Iubesc cu mult curaj şi patos simplitatea, oportunităţile, viaţa, natura, Timişoara, studenţia, voluntariatul, părinţii, iubita, prietenii, cărţile, aerul curat, iar asta îmi ocupă tot timpul. Sunt mereu în căutare de frumos, mă bucur pentru fiecare lucru din jurul meu şi acestea îmi asigură fericirea zilnică.

4 thoughts on “Teamă

  1. Dupa ce o sa termini liceul o sa vezi cui i-a pasat cu adv d tn cine o sa te caute cine o sa iti ramana alaturi . E la fel ca la generala , dupa terminarea clasei a 8 a cine iti este si acum alaturi cine te cauta aproape zi de zi ? cu cine mai ti inca legatura ? aceia o sa iti fie prietenii 🙂

  2. Vlad noi vorbim aproape orice, despre blog poti puncta ce vrei in viata doar tu sti care ti-e drumul… triaza ce e bine de rau si defileaza mai departe

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *