O altfel de leapşă

Astăzi pare o zi numai bună de ieşit în parc, de admirat natura şi cel mai frumos, de scris despre asta. Aşa îmi pare ziua asta cu soare. Nu cred că o să ajung să fac lucrul ăsta, dar o să vorbesc puţin despre mine şi părerile mele despre câteva lucruri, prin intermediul unei lepşe pornită de la Adryme.

  1. Despre oameni: ce este omul? Păi definiţia asta tot omul a invetant-o. După părerea mea, omul este cea mai raţională fiinţă de pe Terra. Mulţi dintre cunoştinţele mele au rămas nematurizaţi, neemancipaţi, staţionează la aceeaşi gândire de acum câţiva ani buni şi tot neschimbaţi. Nu zic că asta este valabil în general, dar ar fi bine dacă ar fi, nu?
  2. Enervarea supremă: tot timpul mă relaxez şi nu pot fi supărat pe cineva (Ştiu! Defect de-al meu :-@.), dar mă enervez când în timp ce fac ceva, orice, vine cineva şi îmi zice că trebuie să încetez şi să fac ceea ce vrea el/ea. Pe scurt nu suport să fiu deranjat în timpul activităţii mele.
  3. Situaţiile limită ale vieţii: am fost odată surprins de nişte poliţişti într-o vizită la Braşov; tensiune maximă :>. Alte situaţii limită au fost când eram mai mic şi năzdrăvan ;;). Sunt câteva amintiri plăcute 8->.
  4. Teamă de: necunoscut în primul rând, apoi de neatingerea obiectivelor în viaţă.
  5. Romănii şi calităţile lor: românii sunt români, diferiţi de toţi ceilalţi, cu tradiţii şi obiceiuri străvechi pe care le iubesc. O bună calitate a lor este de a se adapta lucrurilor din exterior şi devenind cei mai buni în domeniu.
  6. Românii şi defectele lor: la necaz, repede dau cu banu să iasă din belea /:).
  7. Deviza mea în viaţă: implicarea, dedicarea si rabdarea sunt cheia succesului. Acest moto l-am dobandit in timp si este valabil si acum, pentru mine.
  8. România în 3 cuvinte: furată, săracă, visătoare.
  9. Luaţi aminte! Chiar dacă norocul şi-l face omul cu mâna lui, uneori este nevoie şi de ocazii grozave căzute din cer.
  10. Autoportret: sunt încrezător în visele mele, sincer cu toată lumea şi dispus să fac sacrificii personale pentru fericirea persoanelor dragi. Aaa! Era să uit: am scris un articol despre asta.
  11. Emoţia: mă emoţionează momentele calde petrecute cu familia şi bucuria de a petrece timp cu prietena mea :).
  12. Vise: fără ele, nu ştiu ce aş fi. Visez tot timpul. Poate-i şi ăsta un defect, dar mă bine dispune starea de visare.
  13. Regrete: ca orice om, regretele vin din cauza greşelilor din trecut, dar cum trecutul nu contează pentru mine, regretele nici atât.

Acum leapşa pleacă mai departe la: Emil Călinescu, CLM, Bucuros şi toţi cei care doresc să o preia.

O zi la fel de frumoasă ca la începutul articolului ;;)!

Rezumat de vacanţă

Am citit leapşa pe care mi-a pasat-o Aura Rusu, pornită de la Probiu şi chiar dacă nu am ieşit din ţară niciodată*, nu o pot refuza :D.

Deci acum să înceapă leapşa >:):

  1. Munte sau mare?
    Aş alege mare pentru că nici acolo nu am fost. Ce-i drept muntele mă relaxează şi mă umple de energie cu aerul lui tare şi presiunea din urechi :D.
  2. Iarna sau vara?
    Hmmm :-?. Vara îmi place când sunt la bălăceală, când nu, vreau iarnă; iarna îmi place când sunt la căldură, când nu, vreau vară. E ca “Aer sau apă?”. Bine că există timp pentru amândouă. În oricare aş fi, există împrejurări care mă fac să mă simt bine şi asta compensează neplăcerile create.
  3. Care e destinaţia la care visezi că vei ajunge măcar o dată în viaţă?
    Clar America. Oriunde în America să mă conving cum stă treaba cu petrecerile alea nebune, cu casele alea aranjate de-a lungul unei străzi şi cu zecile de locuri de vizitat :-?.
  4. Care a fost cea mai frumoasă ţară pe care ai vizitat-o?
    *Practic nu am ieşit niciodată din ţară, dar din punctul de vedere al celor de la Orange, da 8-|. Când eram în clasa a V-a, am obţinut media generală 10 la sfârşitul anului şcolar şiii cum se apropia campania electorală, domnul nostru fost primar ne-a organizat o călătorie la Sighetul Marmaţiei. Am mers primii trei cei mai buni elevi de la fiecare clasă din gimnaziu împreună cu alţii de la Caracal, dar ei au plătit pentru acea excursie >:). Eeei bine, după ce am ajuns acolo, printre altele am plecat spre Cimitirul Vesel şi pe drum am primit un mesaj de la Orange cum că am părăsit ţara şi că nu ştiu ce să fac să activez serviciul Roaming. Aici am vrut să ajung şi să spun că am ieşit şi eu din ţară măcar o dată :D. Nu contează cum şi din al cui punct de vedere, dar am ieşit :-“.
  5. Care a fost cel mai frumos oraş din afara ţării pe care l-ai vizitat?
    Chiar în această vară ar fi putut fi Sofia, Bulgaria :(.
  6. Care a fost cel mai frumos oraş din România pe care l-ai vizitat?
    Încă nu mă pot hotărî care dintre Sibiu şi Braşov. Aspectul medieval din ambele oraşe mă încântă. Oamenii sunt diferiţi, locurile de vizitat sunt atractive, străzile au o culoare de poveste 8->.
  7. Ce obiectiv turistic te-a impresionat?
    Obiective turistice au fost multe, pentru că am vizitat cât de cât România :-?. Unul dintre toate cele care m-au atras a fost opera lui Constantin Brâncuşi de la Târgu Jiu: Poarta sărutului şi Masa tăcerii. De asemenea şi o plimbare pe malul Jiului m-a bine dispus excelent :).
  8. Ce obiectiv turistic românesc ai recomanda unui străin?
    Păi să zicem de Castelul Peleş? Am fost acolo cu aproximativ 5 sau 6 ani în urmă. A fost plin de mister locul ăla. Mi-aş dori să pot merge din nou acolo şi să aflu despre toate secretele.
  9. Ce oraş ţi-ai dori să vizitezi?
    Din România, Cluj-Napoca. Din afară mi-am dorit întotdeauna să ajung la Veneţia 8->.
  10. Ce suveniruri cumperi de obicei?
    De obicei caut strict suveniruri care să reprezinte zona pe care o vizitez, astfel să-mi amintesc cu uşurinţa despre locurile unde am fost. Şii cum tot de obicei nu găsesc ce caut, nu prea reuşesc nici să cumpăr. Aşa mă mai îndur să dau o şansă magazinelor de suveniruri şi iau câte o brăţară pentru prieteni, părinţi, soră. Se găsesc până la urmă.

Acum că am terminat leapşa, mulţumesc Aurei Rusu şi lui Probiu pentru ea şi o dau mai departe la Crisego, MissySparrow, Costinel şi cine doreşte să o mai preia, oricum este dată în toată blogosfera ;)).

Gânduri ce mocnesc

Cred că am uitat de plăcerea mea de a face viaţa mai uşoară celor din jur, de a face exact opusul aşteptărilor şi a aduce zâmbetele acolo unde se presupuneau momente tensionate şi dezamăgitoare.

Când eram mai mic, îmi plăcea să zic asta, chiar dacă majoritatea nu înţelegeau despre ceea ce vorbeam. Din lucruri simple pe care le făceam pentru cei dragi astfel încât să nu mai fie nevoiţi să se consume, zâmbeam. Fie că îl ajutam pe tata la ceea ce meşterea şi îi întindeam mâna cu un ciocan, un cleşte sau un şurub acolo unde anticipam că are nevoie, fără să îmi ceară, fie că făceam, sau cel puţin încercam să fac opusul aşteptărilor pe moment, eram fericit că atunci când mă priveau zâmbeau şi îmi mulţumeau. Numai pentru simplul fapt că nu îmi spuneau şi nu îmi arătau ce să fac pentru a-i ajuta, iar eu aveam acele reflexe, eram fericit.

Am descoperit mai târziu zicala cum că “Lucrurile mici fac oamenii mari.” şi în sinea mea deja era afirmată, devenită principiu 🙂

Greu este gândul la persoanele care nu observă acele lucruri mici şi nu îmi întorc favorul cu aceeaşi plăcere. Nu îi condamn pentru că sper că fac asta altora, nu mie.

Uneori mă simt singur într-o lume în care nu mai contează nici o adevărată valoare şi toţi trag spre bogăţii şi bani pentru binele lor. Egoismul mă deranjează. De aici pot devia la comportamenul oamenilor din ziua de azi şi astfel la locul României din multe puncte de vedere, dar nu are rost – nu se va schimba nimic.

Om necioplit

Cee liniştit am plecat astăzi de la liceu! Nu tu stres, nu tu plictisealăă. Cheia din buzunar, click – s-a deschis, am lăsat ghiozdanul, motor, a-ntâia, semnalizare, frâna de mână. Am plecat aşa încet, fără nici o grabă. Prin oraş la fel. Am avut de observat destulă lume moleşită de căldură.

Aaam ieşit pe european şi am mers regulamentar cu 80 km/h. Ajung în localitate. Reduc frumos viteza pe la 60, apoi sub şi ajung în intersecţia unde trebuie să dau prioritate de dreapta. Cei din stânga au STOP, ce mă doare pe mine? Poate pentru că am fost prea relaxat nu m-am asigurat şi de acolo :-L Când să iau virajul la stânga, dă omu în frâne, claxoane şi tot tacâmul. Începe să gesticuleze din buze nişte cuvinte de care nici nu vreau să mă obosesc să aflu ce a avut de zis pentru că nu are rost să-mi mănânc creierii să stau să-i răspund lui. I-am aruncat o faţă de “Ce vrei? Aşteaptă să trec!” şi am ridicat mâna ca şi cum aş fi cerut explicaţii. I-am luat faţa şi m-am abţinut să nu îi răspund la limbajul lui de cacao de om bogat cu maşină de maşina :-@. Ce-i drept am tras o sperieturăăă, dar mi-a trecut repede pentru că am dreptate. Ce bine mă simt 🙂

În fiecare zi mi se demonstrează că România este unde este din cauza educaţiei şi nu se limitează numai la ea. Motivele cresc şi încep să urăsc ţara asta.