Regina mea

Încă o noapte albă,
Încă un gând nebunesc.
Mi-am promis acum ceva timp că o să mă opresc.
Aş vrea, nu doar să scriu, să pot să şi vorbesc.

Am stat şi m-am gândit ce să fac cu vocea din mine
Şi am realizat că aşa e mai bine,
Să scriu mereu ce simt
Şi simt că mă descarc scriind mereu câte ceva,
Poate cineva într-o zi va aprecia.

Dacă n-ai fi fost tu REGINA NOPŢII MELE,
Alături de care trăiesc fiecare vis,
În fiecare noapte uitându-mă la stele,
Îmi dau seama că eşti de neatins.

Doar tu m-ai învăţat să scriu,
Să pun suflet în acel ceva,
Să cred în visul meu… al nimănui,
Ce nimeni nu mi-l poate lua.

Un vis nebun de neatins,
Regină cu inima-mpietrită,
Tu n-ai aflat nici până acum
Cum e să fi cu adevărat iubită.

Şi aştept mereu să te întâlnesc,
Nu doar în visul meu,
Să-ţi spun cât pot să te iubesc.
Doar lângă mine aş vrea să fi mereu.

Un vis de-al meu nu poate fi real,
Aş vrea mereu să te visez,
Să nu mă mai trezesc
Şi doar tu REGINA MEA,
Să mă faci să simt că în sfârşit trăiesc.

Autor: Gruia Bogdan