Excursie pozitivă

Starea pe care o aveam acum câteva zile a dispărut. Cum nu credeam că mi se poate întâmpla aşa ceva, să mă simt atât de urât, aşa nu-mi vine să cred cum în zilele ce au urmat am fost înconjurat de prieteni. Parcă-i prea devreme să vorbesc despre asta, dar nu mai ratez eu momentul ca apoi să apară alte neplăceri.

Şi când zic prieteni, voi nu ştiţi că eu mă refer de fapt la prietena mea cea mai bună, de altfel autoare alături de mine pe blog. Poate am mai vorbit despre prietenie, printre rânduri, în articolele trecute, la fel, şi acolo, tot la prietena mea m-am referit, strict, fără nici o îndoială. Asta, aşa să nu existe vreo suspiciune :).

Şi azi am fost la Brâncoveni, la Mănăstire. Ce pot spune, decât: frumos. Credeam că numai Mănăstirea Cozia are curtea plină de flori frumos aranjate, dar m-am înşelat. Am făcut poze, ne-am plimbat şi relaxat. Cum să nu te umpli de pozitivism şi gânduri bune de la o mănăstire? 8->

Ce părere aveţi de excursia mea, lăsând la o parte data şi ora eronate din poze?:-“