1 Martie

Astăzi mi-am început ziua ca de obicei, cel puţin până am ajuns la liceu. Acolo am fost putin pus sub semnul întrebării pentru că în jurul orei 7:45 clasa era închisă 😕 Erau alţi câţiva colegi pe lângă mine, unii care ştiau ce se întâmplă, alţii la fel de nedumeriţi ca mine. Nu am îndrăznit să pun prea multe întrebări despre aşteptarea noastră pe sală, pentru că bănuiam că este o surpriză pentru colege 😀

În sfârşit am intrat în clasă (doar băieţii) şi mi s-a confirmat bănuiala >:). În fiecare bancă, unde stau fetele, era câte o floare şi simbolul zilei de 1 Martie, câte un mărţişor. Eu zic că a fost o surpriză cât de cât frumoasă, mai ales că ne-am detaşat de rutina de a da fiecărei fete în parte florile.

Prin acest articol, am intenţia de a vă dori o primăvară cu mult soare şi adieri de vânt dupa placul sufletului. Mireasma pomilor care vor urma să înflorească, la fel şi a florilor care vor urma să coloreze atmosfera, să vă facă să uitaţi de probleme şi să acordaţi mai multă atenţie lucrurilor mărunte care vă fac fericiţi.

O viaţă perfectă

După cum poate ştiţi, iubesc să visez. De multe ori îmi zic să revin la realitate şi acel îndemn doar îmi schimba viziunea şi visez mai departe. Visez când mănânc, visez când merg, visez când stau, visez când mă plictisesc, visez când dorm şi aşa mai departe. Visez chiar şi când visez. Acum să nu o luati prea în serios: “Bă, ăsta e visător al naiba!“:D. Am limte, mă jur (vorba lui Vescan ;))), limite cu timpul dedicat lor, nu cu cantitatea lor:-”

Găsind acest aspect interesant, m-am gândit să mă leg de cum ar arăta o viaţă perfectă pentru mine, bineînţeles dupa majoritatea realizărilor pe care doresc să le fac pe plan personal şi profesional.

În primul rând gândul îmi zboara la jobul, mai târziu ocupaţia principală la o firmă de software IT. Persoane care mă inspiră ar fi Bill Gates şi Mark Zuckerberg. Le admir curajul şi priceperea de care au dat dovadă în realizările lor care au devenit mondiale. Fără să exagerez, mă văd pe undeva pe la un sfert din succesul lor. Modeest! :)) În altă ordine de idei, îmi doresc firma mea, compania mea (sună bine nu?), fată de care să nu am stres şi să am numai succes.

Pe plan personal visez la familia simplă şi fericită, fără complicaţii şi alte influenţe negative, ducând o viată cât se poate de frumoasă, fără lipsuri.

Acum, partea proastă este că de cele mai multe ori, nimic nu se întâmplă cum îmi imaginez sau visez şi aici chiar am urmă de dezamăgire :(. Oricum, chiar dacă ar trebui ca acesta să fie un motiv de îngrijorare, visele mele continuă. Până la urmă, “Cum îmi aştern, aşa dorm”, că tot zicea Robi de Proverbe idioate ;))

Şi indiferent cum ar fi, viaţa merge mai departe, cu sau fără vise, dar ştiu că se va termina cu bine 🙂

Chestionarul lui Proust

Anul trecut prin luna Octombrie, respectabila mea doamna de Limba si literatura romana ne-a facut placerea de a ne vorbi despre intrebarile lui Marcel Proust, mai exact Chestionarul lui Proust. Acesta contine 24 de “intrebari” care vor duce la autocaracterizarea celui care raspunde. Recent mi-am dat seama ca nu i-am acordat prea multa atentie si nu am raspuns la toate intrebarile. Mi-a picat fisa si am zis sa fac un articol pe aceasta tema si o leapsa, de ce nu :-”

Chestionarul lui Proust

  1. Principala mea trasatura: din motive de a fi original, diferit de mediocritate si aspiratia mea catre perfectiune, mi-am dezvoltat caracterul astfel incat sunt capabil sa iert cele mai grave greseli care mi se fac si, de obicei, sa le uit, trecand mai departe.
  2. Calitatea pe care doresc sa o intalnesc la un barbat: de multe ori intalnesc persoane de sex masculin cu un simt al umorului sub nivelul inteligentei lor, ceea ce duce la glumele de foarte prost gust si de aceea as prefera seriozitatea.
  3. Calitatea pe care doresc sa o intalnesc la o femeie: imediat m-am gandit la calitatea pe care as dori sa o intalnesc la iubita mea, dar nu pare prea corect. Generalizand, cred ca ar fi sinceritatea.
  4. Ce pretuiesc mai mult la prietenii mei: cel mai mult apreciez faptul ca pot sa imi pun sufletul pe masa in fata lor (prietenilor adevarati) fara nici o remuscare.
  5. Principalul meu defect: tocmai ce mi-am dat seama de la o vreme ca sunt prea bun cu toata lumea, indiferent de comportamentul pe care il au cu mine in alte dati.
  6. Indeletnicirea mea preferata: fie! Din 16 decembrie 2011, bloggingul, fiindca am cunoscut persoane deosebite si ce-i cel mai frumos, o voi face in continuare.
  7. Fericirea pe care mi-o visez: asta tine de viitor. Bineinteles o visez, ma visez alaturi de familie, familia mea undeva pe o insula insorita, o casa mare sau intr-o masina in drum spre o locatie frumoasa, fara griji si fara stres. Doar noi si placerea de a fi impreuna8->.
  8. Care ar fi pentru mine cea mai mare nenorocire: sincer cred ca ar fi pierderea puterii de a visa, a spera si a iubi.
  9. Locul unde as vrea sa traiesc: nu m-am gandit exact unde, dar as vrea sa fie un loc linistit cu o priveliste de poveste.
  10. Culoarea mea preferata: este culoarea cerului, culoarea echipei mele iubite de fotbal Universitatea Craiova, albastru.
  11. Floarea care-mi place: flori imi plac mai multe, dar cea mai frumoasa mi se pare trandafirul pentru ca imbina frumusetea petalelor cu pericolul atingerii spinilor.
  12. Pasarea mea preferata: porumbelul. Am cativa si ma incanta de fiecare data cand ma uit la ei.
  13. Prozatorii mei preferati: inca din copilarie mi-am dezvoltat imaginatia citind povestile lui Ioan Slavici, aventurile lui Jules Verne, intamplarile relatate de Edmondo de Amicis in Cuore, nemuritoarele povesti ale Fratilor Grimm, basmele care ma minunau ale lui Petre Ispirescu, Amintirile din copilarie ale lui Ion Creanga, mai tarziu descrierile aventurilor de Jack London, romanele lui Camil Petrescu si Momente si schite de Ion Luca Caragiale.
  14. Poetii mei preferati: Mihai Eminescu, George Cosbuc, George Bacovia. Acum, sa recunosc, nu am citit/invatat prea multe poezii pana acum pentru ca nu le intelegeam pe toate:-“
  15. Eroii mei preferati din literatura: Nică, copiii din Doi ani de vacanta de Jules Verne, Robinson Crusoe, Vineri, Harry Potter.
  16. Eroinele mele preferate din literatura: din literatura copilariei, sa zicem Degetica, Dorothea (din Vrajitorul din Oz) si altele chiar nu-mi vin in minte.
  17. Compozitorii mei preferati: daca nu s-ar fi intamplat sa am o cea mai buna prietena, nu i-as fi cunoscut pe Richard Clayderman si Lara Fabian. Ma linistesc si Celine Dion, LeAnn Rimes, James Blunt, Edward Maya, Joyce Jonathan, Outlandish, Jason M’raz, Arash si vechile melodii de la O-Zone.
  18. Pictorii mei preferati: Alina Vulpe (colega de la liceu, talent), Leonardo da Vinci, Van Gogh, Pablo Picasso.
  19. Eroii mei preferati din realitate: eroii mei sunt cei mai buni oameni pe care as fi putut sa ii intalnesc – parintii mei.
  20. Ce urasc cel mai mult: incercarea de manipulare ma scoate din sarite pentru pur si simplul fapt ca o persoana incearca sa se simta bine pe pielea altcuiva.
  21. Calitatea pe care as vrea sa o am din nastere: aici m-am gandit ceva si am ajuns la – mai multa putere de convingere -. Poate este altceva, dar in acest moment asta imi cam lipseste.
  22. Cum as vrea sa mor: o intrebare pe care nu mi-am pus-o niciodata. Imi pare greu sa-mi imaginez un asemenea lucru:-s Totusi as vrea sa mor implinit, iar cei dragi sa fie mandrii de realizarile mele.
  23. Greselile ce-mi inspira cea mai mare indulgenta: cum am raspuns si la intrebarea numarul 1, cele mai mari greseli sunt cele care ma fac indulgent.
  24. Deviza mea: implicarea, dedicarea si rabdarea sunt cheia succesului. Acest moto l-am dobandit in timp si este valabil si acum, pentru mine.

UPDATE (19 iulie 2012): Cei care au răspuns la chestionar:

  1. Vienela
  2. Aura Rusu
  3. SebiBu
  4. Dor De Dragoste
  5. Ramona
  6. ideisiidei
  7. Laurenţiu
  8. Ana
  9. Gratian Lascu
  10. Julie
  11. Daniel Botea
  12. Probiu
  13. Crisego
  14. Emil Călinescu
  15. Aniela Deby
  16. Andrei Terecoasa
  17. Axlandra

P.S: Dacă ai preluat leapşa, te rog frumos să laşi un trackback la comentarii pentru a te trece pe listă. Mulţumesc!

Craciun fericit!

De mult astept acest moment calduros. Fie ca lumina Bradului de Craciun sa va lumineze inima si sa va incalzeasca cand aveti nevoie de liniste, familia sa va fie alaturi in orice moment al vietii si sanatatea sa va binedispuna in activitatile pe care urmeaza sa le faceti si sa le terminati cu bine pe toate. Speranta sa nu va paraseasca si succesul sa nu va dezamageasca. Luati o pauza, acordati atentie familiei si lasati-va dusi de caldura atmosferei acestei perioade de vis.>:D<

Amintiri

Stau cateodata si-mi aduc aminte ce vremi si ce oameni erau prin partile noastre…

vorba lui Ion Creanga. Stau si-mi amintesc cat de bine era acasa, cu parintii mei cei buni si plini de viata, cata dragoste din partea lor in ceea ce faceau, cata atmosfera in familie de sarbatori cand impodobeam impreuna bradul, mirosul cozonacilor pe care ii pregatea mama pana tarziu noaptea in bucatarie, singura, inca si acum imi amintesc de pofta cu care ii savuram, filmele clasice de Craciun pe care le vizionam inainte si in seara de Craciun si sentimentul placerii de a ramane in sanul familiei sunt si acum motive placute de a readuce acele vremuri cel putin in minte.

Cat de frumos era la Oltul meu indragit pe care il vizitam mai ales vara si iarna, atunci cand aveam impresia ca sunt peisaje ce merita vazute si aveam dreptate. Banca de sub nucul de langa fantana, pe care la culesul viei, asteptam cu nerabdare ca bunicul sa ne umple cate o cana de must din acele butoaie cu struguri, apoi mergeam in leaganul facut de tata, ne balansam incet si faceam mustati neputand sa ne mai oprim din baut. Cum imi doream ca mustul de acasa sa se mentina pana iarna, pentru ca eram dornic sa nu se termine ceva asa delicios, la varsta pe care o aveam, o rugam pe mama sa faca ceva sa imi indeplineasca voia, insa dupa cateva zile fermenta si uitam gustul pana anul viitor.

Trandafirii roz si rosii din gradinita, care parfumau curtea cu acel miros imbatator si dulce, pe care ii lasam fara petale impreuna cu mama pentru dulceata, apoi iarna o savuram in camera bunicilor langa soba ascultand acele povesti de neuitat ale bunicii, erau de neinlocuit. Cand ieseam iarna din casa, bine imbracat si admiram peisajele, cand il zaream pe tata ca se izbutea sa dea zapada la o parte de pe alee, fugeam cu gerul in fata la el si ii saream in brate. Ma distra atunci cand arunca cu bulgari in mine fara ca eu sa il vad si imi placea cand ma ascundeam si eu dupa gramezile mari de zapada facute de el. Mergeam la sanius cu inima fericita si ma intorceam acasa ud pana-n gat de la tavalirile prin nameti cu prietenii si alti copii si putin ingrijorat de morala pe care urma sa mi-o faca mama. Niciodata nu a fost cum mi-am imaginat in privinta mamei, nu ma certa asa de rau cum imi inchipuiam, dar nimic nu mai conta cand reintram in camera bunicilor si eram asteptat de bunica cu un borcan cald de compot de caise, prune sau mai rar cirese care imi placeau nespus de mult. Aveam o deosebita placere sa stau in acea camera si sa privesc pe geam cum ninge, eram cuprins de liniste si fericire.

Cate peripetii si intamplari au fost in copilaria mea, nici mie nu-mi vine sa cred si din pacate, nu mi le mai amintesc pe toate, toate frumoase. In ultimii ani am avut impresia si acum sunt sigur ca am inceput sa pierd din valorile traditiilor din familie. Bradul ce Craciun nu mai este un element pe care sa il astept prea nerabdator, Anul nou a devienit deja o grija in plus si se adauga la varsta, la fel si aniversarea de nastere, fiind un motiv trist de ingrijorare. Pana la urma, nimic nu este infinit, ceva rational, dar cand ma gandesc la trecerea timpului si o asociez cu viata mea, devine, inevitabil, un gand melancolic. As putea spune ca pacatul vine din neatentia la lucrurile mici din viata, care fac oamenii mari.