Părţi de Românie

Aşa am numit leapşa primită de la Vienela, căreia îi mulţumesc respectuos pentru că mi-a pasat-o :). Articolul va conţine 7 locuri “minuni ale României”, construite de om. Şi uite că aşa sunt nevoit să deschid sertarul cu amintiri vizuale – poze. Cu această ocazie îmi reîmprospătez memoria şi, de ce nu, încerc să mai retrăiesc momentele frumoase din viaţa mea.

1. Încep topul locurilor pe care le consider frumoase cu locuinţa memorială a lui Avram Iancu (în prezent muzeu), din comuna cu acelaşi nume din judeţul Alba. Am avut onoarea de a consuma câteva minute bune în jurul casei sale şi recunosc, m-a introdus într-o eră mirifică.

2. Ajung în Sibiu, în Piaţa mare, unde, dacă-mi amintesc bine, acum un an fără câteva zile am tot fost absorbit de măreţia şi modelele clasice ale clădirilor care o înconjoară. Bineînţeles nu pot uita de îngheţata pe care am savurat-o 8->.

3. Capodoperele lui Brâncuşi, respectiv Masa tăcerii, Poarta sărutului (numai pe astea le-am vizitat), de la Târgu Jiu. Într-o zi pare prea mult (împreună cu cele de mai sus), dar dacă şti cum să te bucuri de astfel de călătorie, nu-ţi mai trebuie nimic :).

4. Tot în Târgu Jiu nu impresionează podul de peste râu, cât istoria acestuia. La 34 Octombrie 1916 bărbaţii, femeile, cercetaşii şi copiii au oprit năvala trupelor germane.

5. Mai călătorim puţin până în Alba-Iulia la cetate şi admirăm peisajul oraşului văzut de sus. Biserica din cetate nu este nici ea mai prejos decât frumuseţea de până acum.

6. De curând am fost la Braşov şi, cum m-aş fi aşteptat, acest oraş a fost deja trecut pe lista celor preferate :D. Muuulte locuri merită vizitate şi aici, dar în special Biserica neagră. A fost a doua oară când am vizitat-o, dar acum parcă a fost ceva mai înaltă decât prima dată ;)) Nu mă aşteptam să fie aşa de mare. Totuşi îmi pare rău ca nu am reuşit să intru…

7. Revin de unde am rădăcinile şi anume în Oltenia. Personal vă recomand să vizitaţi râul, alături de care am copilărit, Oltul meu cel drag. Puţină răbdare, un strop de încredere şi magia vine de la sine. Pe mine mă minunează de fiecare dată când ies din curte, parcurg 200 de metri, urc pe dig şi ridic privirea.

România este o ţară foarte frumoasă. Orice ar fi afară, oricât de multe ar fi, lucrurile mici încep de aici. Trebuie numai să le dăm o şansă.

Leapşa merge mai departe (desigur dacă doresc să mă onoreze) la Locco Chicco, Bucuros, SebiBu, 2Cuvinte, CoStinel şi cine mai doreşte. Oricum nu am mai primit/dat o leapşă de mult. Acum e momentul >:).

Înapoi acasă

“În sfârşit Braşov 8->, Piaţa Sfatului!”. Asta aş fi spus dacă aş fi reuşit să vin cu impresii la cald din vizita de 3 zile la Braşov :D, cum speram înainte să plec. Ca de fiecare dată am rămas frumos impresionat la vizitarea unui oraş clasic, după Sibiu: Braşov ;;) Idei despre acest articol le-am scris pe telefonul meu, pe parcursul celor trei zile în care am stat acolo.Mă pregătisem şi cu versiune pentru mobil pentru a accesa şi a posta ceea ce doream pe blog, dar nu a fost să fie. Chiar nu am găsit pe nimeni cu internet pe mobil (lumea o ia razna >:) )

Imediat la o oră şi jumătate după ce am ajuns în oraşul cu pricina am avut spectacolul. Bineînţeles ne-am cazat la hotel, toate cele, apoi am mers în Piaţa Sfatului unde am susţinut spectacolul propriu-zis. Nu a fost ceva stresant, pot spune chiar că m-am relaxat în timp ce jucam (există o diferenţă între dans şi joc – am aflat ceva la Braşov :D). Mi-a făcut plăcere să admir clădirile de pe scenă. Ba mai mult, după spectacol, am făcut o mică vizită pe aproape şi am reuşit să mă minunez şi la Biserica Neagră 8->. Mi-a părut rău că nu am intrat în ea :-s. Alte elemente care mi-au atras atenţia au fost oamenii, atmosfera din oraş şi entuziasmul turiştilor de a admira tradiţiile româneşti.

Braşovul mi-a lăsat o urmă de plăcere în tot ceea ce înseamnă România. Părea mic de la clădirea de pe muntele unde am urcat sâmbătă şi am admirat lumina care îl făcea să strălucească. De mult nu mai văzusem un aşa peisaj 8-> În aceeaşi seară am mers pe joc câţiva kilometrii până la hotel. M-au cam durut picioarele – ce să mai conteze? Am profitat din plin de aerul curat şi de atmosfera din noapte prin oraş şi am continuat drumul pâna la hotel.

După ce am ajuns cu bine, în cele din urmă,m-am relaxat cu colegii din ansamblu la o bere, un vin la balconul de la etajul trei. Şi de acolo se vedeau o parte din munţi şi nu a fost nimic care să mă dezamăgească. Printre cele mai relevante lucruri care-mi vor aminti de această experienţă, a fost şi întâmplarea cu poliţia :-” Cam pe la ora 02:00 eram tot la trei cu un coleg. Rămăseserăm numai noi şi ascultam ceva muzică (Connect-R-Vara nu dorm). Şi melodia o să-mi amintească de asta >:) Aşa. Şi au venit oamenii la noi. Presupun că au fost chemaţi de cei de la doi pentru nebunii de acolo, dar cum plecaseră înaintea noastră, ne-au luat pe noi la întrebări. Ce să facem, cum să facem să nu o ardem :-s. Ne-au cerut buletinele x_x. Am mers la camera noastră şi colegul meu i l-a dat imediat unuia dintre poliţişti. Eu am intrat în cameră şi nu ştiam ce să fac, să îl dau, să nu-l dau. În cele din urmă am ieşit fără el şi i-am dat un nume fals. Greşeală! Şi-a dat poliţistul adjectiv seama, ba chiar m-a verificat cu a lui staţie şi înghiţisem găluşca :-ss. Până la urmă i-am zis numele şi m-a verificat încă o dată. Surprize, surprize: ce staţie o fi avut că a scos omu` pe ecran şi poza din buletinul meu. Mi-a arătat-o. Eram ruşinat şi speriat. A început să înşire motive pentru procesul verbal. Ajunsese departe de 600 de lei. Nu am crezut că-i aşa de serios şi până la urmă nici nu a fost. Ne-a explicat ce şi cum cu nelegitimarea, consumul de alcool şi disturbarea liniştii publice (cu care nu aveam trabă). Cum spuneam, am scăpat lejer cu un avertisment verbal. Era şi culmea să plătim o sumă frumuşică domnilor. Doar am venit să ne relaxăm, nu să plătim amenzi. În fine :D.

Starea mea generală nu era una prea pozitivă, din simplul fapt că eram oarecum singur (eu şi concepţiile mele:-??), însă ultima seară a fost chiar neaşteptată. Am cunoscut alţi oameni faţă de cei pe care îi ştiu eu, am cunoscut alte persoane cu un simţ al distracţiei aparte. M-au împresionat şi m-am simţit excelent alături de ei. Mi-am dat seama că România are multe feluri de oameni. Eu i-am cunoscut până acum pe ceilalţi. Adevăraţii oameni încă aşteaptă să îi cunosc, la fel cum aştept şi eu. Cum spunea şi profesorul meu de jocuri în acea seară, “Oamenii ăştia ştiu să se distreze!” M-am convins într-adevăr şi eu.

Acum referitor la blog, o să reintru în ritm cât mai repede posibil. Campania Cunoaşte-mă rămâne deschisă până săptămâna viitoare unde voi decide ce şi cum. Asta depinde cel mai mult de voi, dragi cititori 🙂

5 o’clock in the morning

5 dimineaţaaa! Mâine trezirea este programată la ora 5 dimineaţa (:|. Deja îmi este somn. Dar când mă gândesc că plec la Braşov, ce să mai conteze?;;) Toate activităţile la care ar trebui să fiu activ mâine şi în weekend iau pauză. Le dau voie să se odihnească >:)

Ceea ce mă nelinişteşte mai mult este blogul :-s De-aş putea să scriu de acolo nişte articole cu impresii la cald despre locurile vizitate în Braşov 8-> aş fi fericit tare 🙂 Era să uit de motiv, nu plec nemotivat 😀 Am un spectacol cu ansamblul din care fac parte, sau dacă mă gândesc mai bine, chiar două spectacole, deci voi fi înapoi acasă cam duminică noaptea.

Aaahh! Luni tezăă :-ss. O să întârzii puţin şi campania Cunoaşte-mă, deci adios weekend acasă :-??

Hai să zicem că iau de bună plăcere timpul petrecut în Braşov şi sper că mă voi simţi bine, mă voi reenergiza şi voi veni cu mai mult entuziasm de acolo 😡

În rest să ne auzim/citim cu bine! Un sfârşit de săptămână şi un weekend pe plac >:D<