Poate altă dată

O nouă zi, aceeaşi viaţă, un nou început în care am început să pun speranţă,
Aceeaşi fată pe care o plac dintr-o zi de vară,
Aceleaşi chipuri triste pe care le vad în fiecare zi la şcoală.
Multe s-au ruinat, dar vremea bună şi pe strada mea va trece,
Poate doar în vizită sau poate s-alunge vremea rece,
Care a pus stăpânire pe inima ei, iar focul din mine nu poate s-o dezgheţe.

Vine Crăciunul, aştept să vină Moşul
Oare de ce sărbătorile de iarnă nu-şi mai au rostul?
Parcă am mai multe griji.
Mă gândesc mereu la tine, sper să te simţi.
A trecut ceva timp şi eu tot te visez.
Nu pot sa am pe altcineva, oare de ce?
Un simplu sărut a fost mortal,
Aş vrea să te am lângă mine, dar nu pot să te am.
Încerc în fiecare zi să uit de tine,
Dar când te vad, simt că ceva arde în mine…
E inima mea ce iese din piept
De fiecare dată când te întalnesc.

Cred că am început să le amestec.
Mă gândesc la ceva, dar inima tot dupa tine tânjeşte.
Orice aş vrea să fac, inima despre tine scrie.
Oare de ce fac aceste versuri,
Când ştiu că nu o să te am niciodată lângă mine?

Mi-am propus că nu o să termin ce am început
Dar nu pot să uit ce a fost în trecut
Cineva spunea că
“Vremea bună va trece şi pe strada ta.”
Tot acel cineva spunea
“Dumnezeu vede tot!”
Dar şti ceva?
Stau şi realizez astă seară,
El a sperat încontinuu la acea persoană
Şi uite că a visat
Şi s-a întâmplat
Azi sunt împreună şi împart acelaşi pat.
Şi dacă el a sperat, eu de ce sa nu sper?
Poate soarta va fi bună şi cu mine… într-un fel.

Stau şi mă gândesc ce deprimat sunt astă seară,
Şi crede-mă că nu e prima oară…
Sunt nopţi în care cu greu pot să adormn
Şi mă trezesc dimineaţa rupt de somn.
Şi e numai vina ta,
Chipul tău e mereu în mintea mea.
Poate mă ajuţi tu cu ceva,
Mă gândeam
Şi eu aşa ca orice visător,
Cum ar fi să fi cu mine
Să stăm şi să ne sărutăm unul pe altul în dormitor…
Dar ţie nu-ţi pasă.
Şi şti că mă fac că nici mie nu-mi pasă
Şi las în spate toate grijile.
Şi cu toate astea o să aştept,
Momentul potrivit
Să-ţi spun din nou ce simt.
Şi poate îmi vei spune un da
Sau poate mă vei refuza
Cu acel “nu” rece ce-mi va face din nou praf inima.

Autor: Gruia Bogdan

Vlăduţ

Vlăduţ mă numesc şi sunt student în anul III la Universitatea Politehnica Timişoara. Sunt o persoană simplă, om în devenire, atipic, realist, narcisist în glumă şi gânditor (poate prea mult). Iubesc cu mult curaj şi patos simplitatea, oportunităţile, viaţa, natura, Timişoara, studenţia, voluntariatul, părinţii, iubita, prietenii, cărţile, aerul curat, iar asta îmi ocupă tot timpul. Sunt mereu în căutare de frumos, mă bucur pentru fiecare lucru din jurul meu şi acestea îmi asigură fericirea zilnică.

2 thoughts to “Poate altă dată”

  1. Frumos! Bravo! Am si eu la mine pe blog vreo 170 de poezii/creatii, la categoriile “Poeziile mele” si “Rapperul din mine” 🙂 Sper sa ne mai citim!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *