Îmi va fi dor de ea

M-am gândit puţin şi mi-am dat seama că fiecare lucru pe care îl fac în fiecare zi, este diferit şi are semnificaţia lui. De la ultima vară, care oficial m-a făcut să trăiesc altfel momentul, m-am minţit şi am zis că nu voi mai întâlni aşa ceva. Dimpotrivă, am pierdut cu minciuna asta şi nu prea am băgat în seamă momente importante din viaţa mea. Acum vorbesc în general. De exemplu, verile care au trecut din 2009 şi până în prezent nu au fost aşa de importante. De ce? Pentru că nu le-am acordat eu importanţă. Am întâlnit întâmplări poate prea mari pentru mine în anul “de vârf” şi ceilalţi ani au rămas fără putere de convingere pentru mine. Aş mai continua cu afirmaţii, dar vreau să vorbesc despre vara care trecu acu` 12 zile…

Măăăi şi începui cu Schimbări ;;) (pe blog zic). Articol scris pe 2 Iunie. Nu ştiu dacă să fiu fericit sau nu pentru ceea ce mi-am propus atunci. De schimbat, eu zic că s-a întâmplat. Am făcut-o şi o fac în continuare. În bine, în rău, rămâne de văzut, dar de încercat am încercat, deci a existat voinţă. Uite că nu mai ştiu ce a fost aşa special vara asta, chiar dacă poate a fost. În cele din urmă am acceptat faptul că timpul trece, oamenii se schimbă şi interesul pentru lucrurile mici, importante pe moment sau care de obicei se uită, scade. Sunt de acord cu asta. Speciale, au fost câteva momente, zic eu. Nu o să vorbesc despre ele pentru că asta iar înseamnă să mă lungesc şi unele chiar trebuie lăsate în mister.

Ca în fiecare vară, nu a lipsit Oltul 8->. Vizite mai multe sau mai puţine pe zi, au fost meritate, cu căldura soarelui în spate, cu picăturile de apă pe faţă şi relaxarea din timpul înotului. Clar ăsta este simbolul fiecărei veri pe care am trăit-o :). În afară de asta, îmi place când mă gândesc la dorinţele pe care numai le visam stând acasă cu ochii spre cer şi eventual ochelarii pe ochi. A fost rost de ieşiri cu amicii ziua, seara, noaptea, până dimineaţă, a fost rost de glume, zâmbete, râsete, lacrimi, singurătate, tristeţe şi melancolie, urme de dorinţa de a trăi liber, împlinirea acestor vise, emoţii, momente memorabile, momente în care mi-am amintit de momente memorabile, filme văzute singur sau cu cineva, cărţi, alte lumi, iarăşi dorinţe, dorinţe de a împărtăşi poveştile cu cei dragi şi neputinţa mea de a expune în întregime ceea ce am citit celor cărora le-am împărtăşit, suspans, impresii, amăgiri, dorinţe din nou, dorinţe de a face cât mai multe. Cu dorinţa am făcut tot ceea ce mi-am propus. A fost un element important al acestei veri, care a făcut ca ea să fie cu un punct mai diferită decât ar fi fost în mod normal.

În ultimele trei luni am crescut, mi-am stabilit punctele ţintă pentru viitor, am văzut că oamenii nu se schimbă pentru nimeni, chiar dacă iniţial dau această impresie, am gustat oarecum din trecutul meu, copilăria altora, am plăcut, am fost plăcut, am primit lacrimi, am dat iertare, mi-a părut rău, am mers mai departe, am crezut, am rămas confuz, m-am înşelat, am trăit momentul, am fost tandru, dur cu mine şi alţii, liniştit cu cine a meritat şi merită, am lovit şi am fost lovit, am citit şi am fost citit, am greşit, mi-am revenit, am rămas singur… şi apoi, din nou cu prietenii mei. Mereu cu ei, indiferent de viaţă.

Toate astea în vara care a trecut. Vara lui 2012, viaţa mea şi a celor cu care am trăit-o. Până la anul, un rămas bun îmi iau de la toate şi tot ce am făcut, de la toţi cu duioşie şi iau această despărţire, de această dată, ca o amintire dulce.

Vlăduţ

A passionate student of life, simple things, nature, friends, Cluj, family, love and other drugs.

2 thoughts to “Îmi va fi dor de ea”

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *